STAREA ECONOMIEI HARGHITENE

 

semestrul I

 

- 2009 -

 

 

 

În temeiul prevederilor legii 335/2007 privind camerele de Comerţ din România şi a Statutului propriu, Camerele de Comerţ şi Industrie teritoriale au atribuţiuni obligatorii de a elabora anual un raport privind starea economiei judeţene (art. 6, alin. 10 din statutul cadru al Camerelor de Comerţ judeţene).

 

Această competenţă primită prin actele normative, care coordonează întreaga noastră activitate, şi în baza datelor oficiale oferite de bilanţurile contabile depuse de societăţile comerciale harghitene la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului, ne-au creat posibilitatea să elaborăm o analiză a situaţiei economiei harghitene în semestrul I 2009. Această analiză cuprinde date, exclusiv, despre activitatea firmelor care au depus bilanţ la DGFP. Nu au intrat în calcul activităţile realizate de Asociaţiile Familiale (AF) şi persoanele fizice (PF), precum şi firmele care nu au depus bilanţurile contabile până la data termenului de predare.

 

În anul 2009, la 30 iunie au existat înscrise, la Registrul Comerţului din judeţul Harghita 12.210 societăţi comerciale care aveau obligaţia să depună bilanţ la DGFP şi la OJRC. Au depus documentele de bilanţ un număr de 9.242 de firme (adică 75.69%) din totalul celor înscrise la ORC Harghita. Din cele 9.242 de societăţi comerciale, numai 7.438 au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de zero, realizând la nivelul judeţului o cifră de afaceri de aproximativ 2,84 miliarde lei, mai mic cu 8,65% comparativ cu semestrul I al anului 2008. Reţinem că numărul firmelor cu cifra de afaceri zero este de 1.804.

 

Numai 3.428 de firme au realizat profit. Alte 5.582 de firme au realizat pierderi. Restul de 232 firme nu au realizat nici profit şi nici pierderi.

 

Profitul total la nivelul judeţului a fost de 135,46 milioane lei, în timp ce pierderile brute s-au ridicat la 147,82 milioane lei. Pierderile, comparativ cu semestrul I 2008, în semestrul I 2009 au fost mai mari cu 73,82 milioane lei, reprezentând o creştere de aproape 100%.

 

Cifra de afaceri din semestrul I 2009 a fost realizată de 51.224 salariaţi, numărul acestora prezentând o micşorare de 7,27% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 când era de 55.241. (vezi anexa 1)

 

Contribuţia fiecărei grupări de firme după mărimea lor, şi anume microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii, întreprinderi mari şi întreprinderi foarte mari, la nivelul judeţului Harghita a fost după cum rezultă din anexa 2.

 

Microîntreprinderile reprezintă 89,61%, din numărul de firme înregistrate, adică 8.282 ca număr. Aceste microîntreprinderi au realizat 869 milioane lei, reprezentând 30,63% din volumul total al cifrei de afaceri realizate pe judeţ. Profitul total realizat de microîntreprinderile harghitene a fost de 51,12 milioane lei, ceea ce reprezintă 37,74% din valoarea profitului total înregistrat. Pierderile înregistrate de microîntreprinderi au fost de 79,28 milioane de lei, adică 53,63% din totalul pierderilor înregistrate. Numărul de salariaţi raportat în acest sector a fost de 15.797 persoane, reprezentând 30,84% din totalul salariaţilor raportaţi în bilanţurile din judeţul Harghita.

 

Microîntreprinderile în semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, au realizat descreşteri de 4,47% (40,70 milioane lei) la cifra de afaceri, de 18,46% (11,57 milioane lei) la profit şi o creştere la pierderi brute cu 61,90% (30,31 milioane lei).

 

Întreprinderile mici au fost în număr de 819 reprezentând 8,86% din totalul firmelor înregistrate cu bilanţ.

 

Întreprinderile mici au adus un aport important în cifra de afaceri a judeţului, de 38,75% (1,09 miliarde de lei), 33,14% (44,89 milioane de lei) din profitul brut total şi 22,61% (33,41 milioane de lei) din totalul pierderilor. Au cel mai mare număr de salariaţi angajaţi, de 16.447 persoane, reprezentând 32,17% din totalul salariaţilor raportaţi în bilanţurile din judeţ.

 

Întreprinderile mici, în semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, au realizat descreşteri de 12,16% (152 milioane lei) la cifra de afaceri, de 5,62% (2,67 milioane lei) la profit şi o creştere la pierderi brute de 99,62% (16,67 milioane lei).

 

Întreprinderile mijlocii, în număr de 127, reprezintă 1,37% din totalul societăţilor comerciale. Ele au adus un aport de 694,27 milioane lei (24,47%) la cifra de afaceri pe judeţ, 24,48 milioane lei (18,08%) la profitul brut, 35,09 milioane lei (23,74%) la pierderi şi au avut 12.067 angajaţi (23,56%).

 

Întreprinderile mijlocii, în semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, au realizat descreşteri de 9,99% (77 milioane lei) la cifra de afaceri, 33,45% (12,3 milioane lei) la profit şi o creştere la pierderile brute de 378,18% (27,75 milioane lei).

 

Cele 13 întreprinderi mari au un aport de 157,35 milioane lei (5,55%) la cifra de afaceri a judeţului pe semestrul I 2009, cu 7,07 milioane lei mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului 2008. Aportul la profitul brut al judeţului a fost de 11,80 milioane lei (8,71%), cu circa 3,48 milioane mai mult ca în primul semestru 2008, dar şi o pierdere de 33,09 milioane lei (0,02%). În această grupă de întreprinderi mari lucrează 5.650 salariaţi (11,03% din salariaţi înregistraţi în bilanţurile depuse) faţă de 6.138 persoane în anul 2008, scăderea fiind de 7,95%.

 

Întreprinderile mari în semestrul I 2009, comparativ cu semestrul I 2008, au realizat creşteri de 4,71% (7 milioane lei) la cifra de afaceri, de 41,88% (3,48 milioane lei) la profit şi o descreştere la pierderi brute cu 96,52% (918 mii lei).

 

Grupa întreprinderilor foarte mari este reprezentată de o singură companie în judeţ şi a avut un aport la totalul cifrei de afaceri ale judeţului de 17,17 milioane de lei (0,61%) şi un profit total de 3,15 milioane de lei (2,33%), cu 1.233 de salariaţi (2,41%).

 

Această categorie în primul semestru 2009, comparativ cu semestrul I 2008, a realizat o descreştere de 25,04% (5,73 milioane lei) a cifrei de afaceri, precum şi o scădere cu 12,22% (439 mii lei) a profitului.

 

Din calupul de informaţii rezultă că IMM, în care includem şi microîntreprinderile, au avut un aport deosebit la realizările economiei judeţului. Astfel, ele au adus un aport de 93,85% la volumul total a cifrei de afaceri al judeţului nostru, 88,96% la totalul profitului brut dar şi 99,98% la pierderile brute înregistrate pe judeţ. Toate aceste rezultate au fost realizate cu 44.341 de salariaţi, respectiv 86,56% din forţa de muncă angajată şi raportată de firmele din judeţul Harghita.

 

În continuare vom prezenta cum au fost realizaţi indicatorii economici în societăţile grupate în funcţie de domeniul de activitate, conform metodologiei naţionale elaborată de Camera de Comerţ şi Industrie a României. (anexa 4)

 

Sectorul „Cercetare, dezvoltare şi high-tech” cuprinde 211 societăţi comerciale ceea ce înseamnă 2,28% din totalul firmelor din judeţ. În această grupă sunt incluse firmele cu următoarele obiecte de activitate: Cercetare dezvoltare; Tehnologia Informaţiei; Industria de echipamente electrice şi optice; Telecomunicaţii; Industria de echipamente speciale, inclusiv în domeniul securităţii şi apărării.

 

Aceste firme au adus un aport, pe judeţ, de 15,67 milioane lei la cifra de afaceri (0,55% din totalul la nivelul judeţului), 1,58 milioane lei la profitul brut (1,17%) şi 1,13 milioane lei la pierderi (0,77%). În acest sector, conform BVC înregistrate, lucrează 403 salariaţi (0,79%).

 

În sectorul Industrie, cuprinzând 1.753 de societăţi (18,96%), sunt incluse 12 grupe de activitate: Industria extractivă; Industria produselor primare; Producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice, termice, gazelor naturale, apei; Industria metalurgică, a construcţiilor metalice şi a produselor din metal; Industria de maşini şi echipamente; Industria mijloacelor de transport; Industria lemnului şi a produselor din lemn; Industria mobilei; Industria produselor textile şi de tricotaje, confecţiilor de îmbrăcăminte şi de blănuri; Industria pielăriei, încălţămintei, articolelor de voiaj şi marochinăriei; Fabricarea articolelor de sport, jocurilor, jucăriilor; Industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului; Edituri; Tipărirea, reproducerea înregistrărilor.

 

Aportul acestui domeniu este de 979,25 milioane lei la cifra de afaceri a judeţului (34,51%), de 60,61 milioane lei (44,74%) la profitul brut, de 51,05 milioane lei (34,53%) la pierderea brută şi a fost realizat cu 22.313 salariaţi, reprezentând 43,56% din salariaţii angajaţi şi raportaţi în bilanţurile din Harghita.

 

Acest sector ocupă locul 2 în aportul adus la cifra de afaceri, dar locul 1 la profit, la pierderi şi la numărul de salariaţi.

 

Sectorul Agricultură, pescuit, piscicultură numără un total de 173 firme. Aceste firme au contribuit cu 27,52 milioane lei (0,97%) la volumul total al cifrei de afaceri, 1,11 milioane lei (0,82%) la profitul brut, 3,16 milioane lei (2,14%) la pierderi, cu efortul a 577 salariaţi (1,13%). În acest sector sunt cuprinse următoarele domenii de activitate: Cultura plantelor, creşterea animalelor, fabricarea produselor pentru hrana animalelor şi servicii conexe, Pescuit, piscicultură, vânătoare şi servicii anexe. Este sectorul care necesită o politica de dezvoltare la nivel naţional, judeţean şi local, resursele naturale şi umane nefiind utilizate la valoarea lor nominală şi calitativă. Este sectorul neglijat de-a lungul istoriei economiei judeţului având nevoie de programe prioritare de dezvoltare prin atragerea de fonduri din finanţări europene, naţionale şi locale.

 

Construcţii – este domeniul care cuprinde grupele de activităţi: Lucrări de construcţii şi lucrări de instalaţii fiind reprezentat de 1.087 societăţi (11,76%). Aceste firme au adus un plus de 338,32 milioane de lei (11,92%) la volumul total al cifrei de afaceri pe judeţ. Contribuţia acestui sector la profitul brut total a fost de 12,33 milioane lei (9,10%), dar şi o pierdere de 24,28 milioane de lei (16,42%) care au fost realizate de 6.889 salariaţi angajaţi (13,45%) conform înregistrărilor din BVC.

 

Domeniul serviciilor – mai puţin cele financiare, asigurare-reasigurare, cuprinde activităţile: Transporturi şi activităţi anexe transporturilor; Servicii profesionale; Activităţi cinematografice, de radio, televiziune şi agenţiile de presă, alte activităţi de spectacole; Servicii generale; Activităţi culturale, sportive şi recreative; Poşta, curierat; Servicii de colectat şi reciclat deşeuri, salubritate; Învăţământ; Sănătate; Servicii imobiliare; Jocuri de noroc şi pariuri.

 

Cele 2.263 de societăţi din acest domeniu (24,48%) au realizat o cifră de afaceri de 322,87 milioane lei (11,38%), un profit brut de 29,38 milioane lei (21,66%) şi o pierdere de 23,72 milioane lei (16,05%), cu 6.823 salariaţi angajaţi (13,32%). Numărul de firme, 2.263, clasează sectorul pe locul 2 ca număr de firme pe sectoarele de activitate, tot pe locul 2 şi la profitul brut iar la pierderi pe locul 4.

 

Sectorul Comerţ, Export, Turism este cea mai numeroasă grupă cu cele 3.674 societăţi comerciale (39,75%), aducând contribuţia majoră la cifra de afaceri a judeţului cu cele 1,15 miliarde lei care reprezintă 40,43% din total, cu un profit brut total pe sector de 29,30 milioane de lei (21,63%), dar şi o pierdere totală de 44,18 milioane lei, adică 29,89% din totalul pe judeţ; numărul de salariaţi înregistraţi a fost de 14.034 oameni, ceea ce reprezintă 27,40% din totalul salariaţilor din BVC depuse la Administraţia Finanţelor Publice Harghita.

 

Această grupă cuprinde firme care au ca principal obiect de activitate: Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata, comerţ cu ridicata al produselor agricole brute, animalelor vii, produselor alimentare, băuturilor, tutunului; Comerţ cu ridicata a produselor altele decât cele nealimentare; Comerţ cu autovehicule, piese şi accesorii auto, carburanţi pentru autovehicule; Comerţ cu amănuntul în magazine specializate, nespecializate precum şi neefectuate prin magazine; Agenţii de turism; Activitate hotelieră; Restaurante, baruri, cafenele. În această grupare, comerţul deţine, de departe, ponderea cea mai mare la toţi indicatorii economici..

 

Din cele 3.674 de firme, 2.942 de firme sunt din sectorul comerţ, adică 31,83% din totalul firmelor din judeţ care au depus bilanţ, ocupând locul 1 la acest capitol. Cu o realizare de 1,08 miliarde lei (38,09%) ocupă locul 1 şi la cifra de afaceri, la profitul brut ocupând locul 3 cu un aport de 26,22 milioane lei (19,36%) ca şi la pierderi cu 32,89 milioane de lei (22,25%). Cu 11.476 salariaţi (22,40%) ocupă locul 2 în totalul sectoarelor pe judeţ ca număr de angajaţi.

 

Raportările din domeniul turismului ne arată că cele 318 societăţi, formate din 58 de agenţii de turism şi 260 de societăţi cu activitate hotelieră, reprezintă numai 3,44% din totalul societăţilor pe toate sectoarele la nivel de judeţ.

 

Aceste societăţi au realizat o cifră de afaceri de 28,32 milioane lei (1%), un profit brut de 2,42 milioane de lei (1,79%) şi pierderi brute de 7,46 lei (5,05%) cu 1.186 salariaţi (2,32%).

 

Cele 414 de restaurante, baruri şi cafenele (4,48%) au realizat o cifră de afaceri de 37,99 milioane lei (1,34%), aportul la profitul brut fiind de 658,32 mii lei (0,49%), iar la pierderi de 3,82 milioane de lei (2,59%) cu 1.372 salariaţi (2,68%).

 

Urmează să facem câteva aprecieri şi constatări pe marginea grupării firmelor după mărime, şi ne referim, aici, la doi indicatori principali: la rata profitului şi productivitatea muncii, pentru a stabili un top al firmelor din acest punct de vedere.

 

Indicatorul rata profitului – anexa 3 (profit / cifra de afaceri). Pe semestrul I 2009 la microîntreprinderi acest indicator a fost de 5,88%, la întreprinderi mici de 4,08%, la cele mijlocii de 3,53%. Grupa firmelor mari înregistrau o rată a profitului de 7,50%, iar cea foarte mare de 18,37%. Rezultă că cea mai bună profitabilitate în 2009, în judeţul Harghita, o au întreprinderile mari şi foarte mari, faţă de anul 2008, când societăţile foarte mari înregistrau cea mai bună profitabilitate iar pe locul doi se situau microîntreprinderile.

 

În anul semestrul I 2008 microîntreprinderile aveau o rată a profitului de 6,89%, întreprinderile mici de 3,80%, mijlocii de 4,77%, mari 5,54% şi foarte mare de 15,69%.

 

La indicatorul productivitatea muncii raportată la cifra de afaceri, calculele ne arată următorul top al indicatorului:

 

În anul 2009 semestrul I situaţia se prezintă astfel: microîntreprinderi 55.011 lei/salariat, întreprinderi mici 66.724 lei/salariat, întreprinderile mijlocii 57.535 lei/salariat, întreprinderile mari 27.850 lei/salariat şi întreprinderile foarte mari 13.931 lei/ salariat.

 

Pentru anul 2008 semestrul I la microîntreprinderi indicatorul a fost de 53.330 lei/salariat, la întreprinderile mici de 70.996 lei/salariat, la cele mijlocii de 59.699 lei/salariat, mari 24.483 lei/salariat şi foarte mari 15.317 lei/salariat.

 

Considerăm că această prezentare succintă asupra gradului de dezvoltare economică a judeţului, prin prezentarea unor date care cuprind informaţii despre 9.242 de societăţi comerciale harghitene, care au raportat şi înaintat bilanţurile contabile la DGFP Harghita, deci firme care există de fapt şi de drept în economia reală, va folosi atât organelor administraţiei locale cât şi oamenilor politici.